Antisemitismul universitar în România (1919 ... - Institutul de Istorie

Mobilizare 1939 suisse anti aging

Aşadar, pentru intervalul de până la cea dintâi conflagraţie mondială, asistăm la o evoluţie când alertă, când prudentă a sistemului universitar românesc, chiar dacă aceasta nu a fost sincronă cu similarele ei occidentale. S-au asigurat totuşi dotări materiale cât de cât adaptate la necesităţi de la imobile până la inventarul laboratoareloriar corpul universitar şi publicul studenţesc a sporit mereu, atingând cifre care justificau pe deplin investiţiile statului.

Totodată, departe de a fi omogene şi neavând întotdeauna o logică, ritmurile acestei evoluţii indică însă şi nenumărate sincope, iar existenţa şi dorinţa de a impune unele proiecte s-a remarcat mai curând prin incoerenţă sau defectuoasă aplicare.

mobilizare 1939 suisse anti aging

Depinzând prea mult de diversele determinări politice, ideologice şi financiare, şi mai puţin de proiecte strategice, fiind în bună măsură un rezultat al imitării diverselor modele occidentale şi prea puţin răspunzând particularităţilor locale, asalt elvețian împotriva îmbătrânirii care au funcţionat în această perioadă s-au dovedit oarecum rigide, uneori părând chiar abstracte, rupte de realităţile vremii, dar mai ales prea la remorca puterii politice.

Cu alte cuvinte, deşi idealul universitar liberal german a stat mereu la baza diverselor transformări, progresele s-au impus cu dificultate datorită ataşamentului structural faţă de autoritate şi de centralismul puterii politice. În alţi termeni, s-ar putea afirma că mai toate defectele, crizele, neputinţele celor aflaţi la guvernare sau care gravitau în jurul centrelor de putere politică, şi-au aflat prelungirea plasturi cu hidrogel pentru ochi în mediul universitar, deşi autonomia acestuia din urmă era un atribut prevăzut mereu prin articole de lege şi invocat cu vehemenţă.

Pentru că dependenţa accentuată faţă de puterea politică a fost reală, puternică şi îndeosebi mobilizare 1939 suisse anti aging. În plus, nu trebuie omis faptul că cei ce au elaborat reformele şi le-au aplicat au fost şi ei oameni, produsul acestui mediu cultural autohton, indivizi cu calităţi, dar şi cu defecte.

Cu toate că ar putea părea cam supărătoare remarca făcută cândva de C. Pe de altă parte, nu se poate afirma că nu s-au impus şi schimbări de din riduri recenzii femei, care au ţinut pasul cu progresul ştiinţei, în general, şi al ştiinţei educaţiei în particular.

mobilizare 1939 suisse anti aging

Acest lucru a determinat — mai mult ca proiecte intelectuale — introducerea unor noutăţi sub aspectul domeniilor de studiu, transformând instituţiile noastre de învăţământ superior dacă nu într-un câmp competitiv, atunci măcar atractiv pe piaţa ştiinţifică. Cu toate acestea, universităţile nu pot fi ataşate direct şi decisiv dezvoltării moderne a societăţii româneşti, întrucât au contribuit în principal la formarea elitelor politice şi administrative ale statului, şi oarecum secundar la pregătirea specializată, programatică, a noilor categorii socioprofesionale întreprinzători, ingineri, tehnicieni, manageri etc direct angajate în dezvoltarea unei economii de piaţă.

De altfel, introducerea şi dezvoltarea 7 C. Rădulescu-Motru, Revizuiri şi adăugiri,ed. Floarea Darurilor,p.

Dintr-o altă perspectivă, tăria unei universităţi mobilizare 1939 suisse anti aging stă mobilizare 1939 suisse anti aging în forţele ei interne profesori şi studenţici este indisolubil legată de influenţele din afară: îndeosebi de puterea economică a statului, puterea politică, tradiţia intelectuală a naţiunii, ideologiile în vogă etc, la fel cum este deopotrivă dependentă şi de evoluţiile universităţilor străine, care exercită o concurenţă reală, chiar agresivă, asupra celor naţionale.

Iar dacă vrem să nuanţăm mai mult — din această ultimă perspectivă —, sistemul universitar românesc a fost supus de fapt la o dublă concurenţă externă, nu fără semnificaţii profunde: pe de o parte este vorba de emulaţia mobilizare 1939 suisse anti aging ce acţionează în afara câmpului academic, iar pe de alta concurenţa universităţilor străine în ceea ce priveşte publicul studenţesc, mulţi tineri optând din motive deja explicate 8 pentru studii dincolo de graniţele României.

Există aşadar o interacţiune între universitate şi societate în ansamblul ei. Teoretic, dar şi practic în anumite momente, puterea politică a acceptat libertatea învăţământului, dar a exploatat din plin disensiunile din cadrul corpului universitar, generate de individualismul mobilizare 1939 suisse anti aging şi de corporatismul facultăţilor.

Guvernanţii, prin Ministerul Instrucţiunii, nu s-au mulţumit să-şi exercite tutela de departe, ci adeseori şi-au impus politica voluntaristă. Acest intervenţionism a fost pus de multe ori pe seama unei voinţe coerente la vârf, care viza modernizarea societăţii în ansamblu şi a învăţământului în special. Dilema a fost rezolvată în bună măsură începând cu legislaţia rasială din 9dar şi printr-o serie de acţiuni anterioare, uneori explicite, alteori obscure, de impunere a unui numerus clausus universitar, aspect ce constituie tocmai subiectul cărţii de faţă.

De altfel, după apare tot mai evident dezinteresul major al puterii politice faţă de tineret, în relaţia cu acesta prevalând mai degrabă politicianismul. De aici şi nemulţumirea studenţilor faţă de partidele politice. Dacă până spre sfârşitul perioadei interbelice se vorbeşte despre mişcările studenţeşti îndeosebi ca manifestări antisemite, în fapt de cele mai multe ori antisemitismul constituie 8 Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savantă.

Tineri din spaţiul românesc la studii în străinătate,Cluj, Edit. Limes, Problema evreiască, vol. I, partea I, trad. Carol Bines, Bucureşti, Edit. Hasefer,p. Zadarnic o serie de universitari, deopotrivă şi lideri politici, au căutat să ferească instituţia de diversele derapaje ideologice, căutând să redefinească rolul universităţii în cadrul societăţii româneşti.

Ion Petrovici, într-un text devenit celebru, intitulat Menirea universităţilor, reamintea faptul că valorificarea unui popor se face în primul rând prin cultură, iar aceasta din urmă nu se poate realiza decât prin intermediul universităţilor.

Pe de altă parte, crearea de savanţi şi de buni profesionişti nu e de ajuns. De altfel — deşi ar părea bizară nedumerirea ce o vom enunţa —, după o mobilizare 1939 suisse anti aging imobilitate între şifrecventele reforme şi retuşuri aduse învăţământului universitar prin legi, amendamente, regulamente, programe şi modificări ale celor din urmă, circulare şi ordine ministeriale ne pun în faţa a cel puţin două dileme: ori societatea românească evolua prea repede, ceea ce solicita frecvente aduceri la zi, ori administratorii domeniului progesteron împotriva îmbătrânirii au acordat suficientă atenţie sistematică sau au dovedit incompetenţă în ceea ce priveşte cerinţele organice ale societăţii, fapt ce a impus permanente reveniri şi ajustări.

Sau din ambele câte ceva! Pentru că, dacă parcurgem chiar şi numai sumar lunga perioadă de la până pe laconstatăm că frecventele polemici, dezbateri, rapoarte, memorii, analize etc ofereau sentimentul unui perpetuu provizorat în legislaţia mobilizare 1939 suisse anti aging în general, dar şi în cea universitară, în special.

Cauzele repetatelor reforme au avut în mod evident motivaţii mult mai profunde decât simpla bănuială a vanităţii diverşilor miniştri ai educaţiei, care nu este nici ea departe de adevăr.

Însă dincolo de toate aceste aspecte, fără îndoială că vocaţia Universităţii este organic legată de ideea unei anume transcendenţe a spiritualităţii, a culturii şi ştiinţei, a cunoaşterii teoretice, această instituţie constituind fundamentul întregului angrenaj cultural naţional, cu o fizionomie mai bine conturată în direcţia formării elitelor intelectuale.

Nu întâmplător, Universitatea — în accepţiune clasică — s-a dezvoltat sub tutela unei discipline atotcuprinzătoare precum filosofia, alături de care au înflorit materii cognitive, speculative, mai curând teoretice decât practice, ataşate diverselor ideologii ori idealuri civilizatoare, care transmiteau principalele achiziţii ale trecutului şi sintetizau sistematic noutăţile de orice fel.

Cu toate că acest atribut fundamental trebuie conferit indiscutabil şi universităţilor româneşti, totuşi evoluţia lor pare să fi fost însoţită de nenumărate sincope şi neîmpliniri, iar printre acestea se cuvine a include şi antisemitismul, ce a început cu ghetoizarea amfiteatrelor şi a sfârşit cu aplicarea lui numerus nullus.

Tocmai pentru elucidarea celor petrecute în acest interval vine să răspundă volumul de faţă, care reuneşte în fapt — la rece — surse documentare vitale în explicarea fenomenului.

Circumstanţele socio-politice ale antisemitismului Mereu şi pretutindeni educaţia îndeosebi învăţământul instituţionalizat a constituit una din strategiile majore de gestionare a identităţii grupurilor alogene ataşate alterităţii. În acest context, transformările din a doua jumătate a secolului XIX şi impunerea meritocraţiei au făcut ca filiera studiilor să devină mobilizare 1939 suisse anti aging mai importantă pârghie de accedere în rândul elitelor, îndeosebi pentru minorităţile etnice şi confesionale ce căutau astfel să compenseze dezavantajele iniţiale.

Acest lucru ar fi trebuit să determine şi la noi — asemenea altor state central-europene — transformări majore în ceea ce priveşte relaţiile de putere ale diverselor pături şi categorii sociale în beneficiul noilor elemente burgheze şi ale intelectualităţii progresiste.

mobilizare 1939 suisse anti aging

Numai că în România, tardiv modernizată, crema demachianta sau formele incipiente ale acestei burghezii încă din zorii veacului XIX, până spre primul război mondial, erau reprezentate îndeosebi de o activă şi întreprinzătoare populaţie evreiască, în marea ei majoritate lipsită de drepturi civile şi politice.

Statisticile dovedesc acest lucru, şi nu neapărat din porniri antisemite. Însă gustul îmburghezirii a fost împărtăşit şi de acele grupuri ale elementului românesc care au ajuns relativ recent în sfera puterii sociale şi economice — începând cu epoca regulamentarăreimpulsionată de revoluţia dindar mai ales după — şi care puteau să fie mulţumite de consecinţele modernităţii, ale economiei de piaţă, devenind astfel deosebit de active şi fervent susţinătoare ale transformărilor din societatea românească ele fiind de altfel şi iniţiatoarele ideologice, chiar dacă cu idei de împrumut!

Numai că în tot acest proces de prefacere, evreii şi non-evreii au participat în mod inegal dacă raportăm la ponderea fiecăruia în populaţia ţării şi implicarea lor în activităţile specifice unei pieţe libereba chiar dizarmonic până la prima conflagraţie mondială, în sensul că românii s-au îndreptat preponderent spre latura birocratică a statului modern, ocupând funcţii pregătite parcă anume pentru ei în aparatul administrativ şi de mobilizare 1939 suisse anti aging, justiţie, armată, învăţământ public, diplomaţie, dar şi diverse posturi economice ale instituţiilor publicede regulă bugetivore, în vreme ce evreii au constituit partea dinamică, ocupând poziţii semnificative mai ales în domeniile industrial-comerciale şi bancare private, generatoare de plusvaloare.

Cu alte cuvinte, prin poziţiile deţinute în statul incipient modern, românii au generat, alimentat şi consolidat în profunzime etosul aşa-zis naţional, detectabil sub noţiunea de românism din a doua jumătate a veacului XIX, pe când o bună 18 parte a elementelor non-româneşti, dezvoltate şi chiar apreciate ca o veritabilă clasă de mijloc — activă şi întreprinzătoare — ce s-a afirmat în competiţia pe piaţa liberă, a devenit purtătoarea etosului burghez, a modernităţii, promovând valori şi forme comportamentale evident raţionale, utilitariste, care să aducă prosperitate, dar şi mesaje ce ţineau de idealurile umane liberale.

În esenţă, acestea ar fi motivele pentru care s-a pus mereu până acum un prea mare accent şi la noi pe raţiunile economice ale antisemitismului, corelându-se dezvoltarea acestuia cu progresul capitalismului, care înseamnă mult mai mult decât economia de piaţă, aceasta fiind în fond suportul solid al modernizării.

În alţi termeni, simplist privind lucrurile, pentru faptul că numeroşi evrei din diversele ţări ale continentului — dar mai ales cei din Bazinul Carpatic şi Europa răsăriteană — erau angrenaţi în profesii tradiţionale lor, precum comercianţi şi meşteşugari, non-evreii au asociat propriile lor frustări şi neîmpliniri de prosperitate cu prezenţa israeliţilor în aceste câmpuri economice. Însă anti-iudaismul nu este de mobilizare 1939 suisse anti aging recentă, existând deja o bogată literatură istoriografică ce ajunge cu analiza acestui fenomen cel puţin până la perioada de început a evului mediu, la rigoare chiar mai devreme Fără a intra în detalii asupra acestui fenomen cu rădăcini atât de îndepărate, se cuvine totuşi a remarca din capul locului faptul că perspectiva economică — iar ca un corolar, cea demografică — este mult prea exclusivistă, în esenţă mecanicistă, care într-adevăr răspunde la numeroase întrebări, acoperă o sumedenie de realităţi, în anumite contexte pare a fi chiar logică, dar din păcate lasă fără explicaţii multe alte ipostaze, nu mai puţin importante.

A history and psychoanalysis of contemporary hatred, Westport, Conn. Stock Éditeur,p.

În măsura în care un sistem este dotat cu dispozitive de reglare, el poate să-şi controleze propria funcţionare şi deci să se autoguverneze. Aceasta este, de fapt, proprietatea esenţială a automatului. Am putea, deci, să afirmăm că cibernetica este ştiinţa proceselor cu autocontrol

Iată de ce mai toate traumele de prin ultimul pătrar al secolului XIX european sunt relaţionate cu evreii, atât cele de natură politică, cât mai ales cele de ordin economic şi social, pentru că acestea din urmă sunt cele mai vizibile la nivelul maselor, cele mai rapid percepute. Dintr-o altă perspectivă, s-a atras mereu atenţia asupra erorii elementare — dar persistente — de a privi întreaga evreime ca un întreg, un monolit. De aceea, fără a insista, se cuvine totuşi a sublinia pentru coerenţa textului de faţă ideea cât se poate de evidentă că toate comunităţile evreieşti sunt extrem de polivalente, destul de stratificate, iar tipurile de interdependenţă între păturile lor sociale şi funcţio narea angrenajelor de legătură între ele par a fi unice în istorie.

Iată de ce trebuie mobilizare 1939 suisse anti aging mereu şi mereu un lucru nu doar banal, dar mai ales cum nu se poate mai real: nu trebuie să ne imaginăm că toţi evreii au fost bancheri, mari antreprenori, negustori, că erau bogaţi, că au făcut parte din societăţi de ordine oculte prin care să conducă lumea etc.

Se uită că marea masă a lor — nu numai de la noi, ci de pretutindeni în răsăritul Europei —, a fost săracă iar descrierile pentru spaţiul Vechiului Regat nu sunt doar numeroase, cât mai ales întristătoareaşadar nevoiaşi, dar şi cu alte înclinaţii şi aspiraţii decât de a produce şi deţine bani, ca să ne exprimăm grosso modo.

“The Higher Theological Education of Bulgarian Orthodox Clergy (19th-20th centuries),”

În mod evident, nu este aici locul de a intra în detalii, existând deja câteva sinteze din această perspectivă Însă în legătură cu tema acestui volum, trebuie să declarăm aprioric faptul că istoria şi tradiţia evreilor, precum şi Legea, au făcut din educaţie şi întărirea spiritului ocupaţia de bază a israeliţilor, averea nefiind decât un accesoriu sau complementul. Doar contradicţiile economice, concurenţa, prigonirea, excluderea ori starea lor marginală şi influenţele exterioare au făcut de-a lungul timpului ca bogăţia materială să ocupe în aparenţă un rang de seamă în ierarhia valorilor.

Iar această bogăţie trebuia să fie, la modul ideal, cât mai concentrată, sub forma unui capital material ce să însumeze cât mai mult preţ într-o cantitate cât mai mică, uşor transportabilă mobilizare 1939 suisse anti aging vremurile de restrişte pentru evrei, care n-au fost puţine. Fără a fi un paradox, totuşi evreii nu sunt înfăţişaţi preponderent manevrând bani, ci mult mai frecvent îi aflăm în postura de cărturari, 15 Am în vedere acum îndeosebi lucrările lui Carol Iancu, Les Juifs en Roumanie.

Litman, Bucureşti, Edit. Hasefer, Cu alte cuvinte, ar trebui să-i vedem pe evrei şi în alte ipostaze. Rupţi de propriile lor rădăcini, israeliţii duceau aici, mai ales în spaţiul extra-carpatic, o viaţă aproape izolată de curentele şi convenţiile mediului înconjurător. De altfel, până la unirea principatelor, cea mai mare parte a evreilor a fost prea puţin deschisă spre societatea românească.

Pur şi simplu nu-i interesau drepturile politice şi civice, pentru că încă nu se punea în discuţie aşa ceva la noi nici pentru marea masă a populaţiei autohtone. Evreii au aflat aici în primul rând un loc bun pentru a-şi salva viaţa, un spaţiu oarecum tihnit pentru a-şi practica convingerile religioase extrem de importante pentru toţi, dar mai ales pentru hasidimiloc unde competenţele nu doar le erau apreciate, ci şi căutate, pentru că puteau face afaceri sau să desfăşoare o profesie lucrativ-manufacturieră, se puteau dedica profesiilor liberale etc, cu alte cuvinte găsiseră o regiune relativ sigură şi oportunităţi de a-şi câştiga existenţa în contextul în care puteau să-şi pună în practică anumite abilităţi.

Abia odată cu unirea principatelor din şi începutul reformelor care să modernizeze România, oferind o coloratură oarecum democratică vieţii politice, evreii îşi pun problema drepturilor politice şi civice, posibilitatea de a se identifica cu aspiraţiile naţiunii române.

Pe de altă parte, stabiliţi masiv în principatele române îndeosebi din prima jumătate a secolului XIX — mai ales în Moldova —, evreii au format relativ mobilizare 1939 suisse anti aging o fracţiune activă şi întreprinzătoare, în mod esenţial urbană, ceea ce a creat observatorilor neavizaţi falsa imagine că mai ales teritoriul dintre Prut şi Carpaţi este locuit preponderent de o populaţie israelită. Însă nu trebuia să fii doar în trecere pentru a avea o asemenea impresie.

Într-un volum intitulat Mémoires juives.

93361241097364infractiuniindomeniulinformatic PDF

Bunica avea o sută doisprezece ani, iar casa o moştenise de la părinţii ei. Sabin Manuilă, Bucureşti, Institutul Central de statistică,p.

Schulmann, Paris, Édition Clancier- Guénaud,p. Unde se întâmpla însă acest lucru?

mobilizare 1939 suisse anti aging

Într-o Românie tardiv modernizată, care până în preajma primului război mondial realizase prea puţine progrese, comparativ cu lumea occidentală, ba chiar cu cea central-europeană. Era încă o ţară preponderent rurală, cu oameni săraci şi inculţi Reformele agrare începute de Al. Cuza n-au reuşit să ofere prea multă prosperitate nici locuitorilor rurali, nici ţării.

Iar acest apelativ, afluxul masiv de cereale de la noi spre apusul Europei — îndeosebi până când acesta a fost invadat de grânele nord-americane, mult mai ieftine, pe la începutul veacului XX — se datorează şi evreilor din România, fie prin faptul că unii au luat în arendă pământuri pentru a le transforma în plantaţii performante, fie prin rolul de intermediari între producţie şi desfacere.

Dintr-o altă perspectivă, intelectualitatea autohtonă — câtă exista ea pe atunci — n-a prea oferit proiecte de construcţie ori reformare statală capabile să mobilizeze realmente societatea, care era — după cum am afirmat mai sus — dizarmonică în multe din segmentele ei. În fapt, Biserica Ortodoxă a fost o frână în evoluţia semeaţă a naţiunii, permiţând sau îndemnând chiar la intoleranţă religioasă, şi nu întâmplător cohorta antisemiţilor de la noi — cea activă şi chiar violentă — număra în cadrul ei numeroşi studenţi teologi şi preoţi creştin-ortodocşi, naţionalismul românesc având un puternic pigment religios.

Moldova şi Muntenia aveau În situaţia rămâne aproape neschimbată, deşi procentul analfabeţilor a crescut, chiar dacă nesimnificativ, la Leonida Colescu, Analiza rezultatelor recensământului, p.

Dinescu, Fiii neamului de la la Cuza katies anti-imbatranire toate vedetele deschiderea israeliţilor spre procesul de integrare în mobilizare 1939 suisse anti aging românească, de fapt spre modernitate, laolaltă cu marea masă a românilor, care tot acum începe să se Cu alte cuvinte, evreilor li se insuflă şansa de a se integra într-o societate, într-o formaţiune statală care să-i adopte şi care să le mobilizare 1939 suisse anti aging posibilitatea de a trăi mobilizare 1939 suisse anti aging în propria ţară.

Iar acest elan integrator este extrem de vizibil, atât prin implicarea evreilor în cele mai diverse activităţi social-economice necesare susţinerii procesului modernizator, cât şi prin renunţarea de bunăvoie la însemnele exterioare ale iudaităţii. Iar din această ultimă categorie, cele mai evidente erau portul şi perciunii.

Antisemitismul universitar în România ( - Institutul de Istorie

Cei originari din Galiţia purtau caftan, veştmânt al aristocraţiei poloneze, adoptat încă din evul mediu, de pe vremea când evreii aşkenazi au ajuns din spaţiul german în cel polonez. Evreii veniţi din Bucovina după 19 erau de două feluri, cei stabiliţi în acea provincie înainte deşi cei de după. Aşadar, unirea principatelor părea o mare promisiune şi pentru israeliţi, pe de o parte datorită faptului că atât Al.

Cuza, cât şi M. Totodată, prin cele câteva legi fundamentale ale educaţiei, domnia lui Al. Cuza instituie învăţământul primar obligatoriu, dar şi o reţea de învăţământ secundar, punându-se de asemenea şi bazele educaţiei superioare moderne, prin crearea celor două universităţi de la Iaşi şi Bucureştiaşa cum s-a invocat deja mai sus. Or, toate aceste legi modernizatoare dar şi altele par să-i favorizeze şi pe evrei, aceştia dorind tot mai mult să se integreze în societatea românească, păstrându-şi însă particularităţile.

Totul părea să le fie prielnic, încă din M. Kogălniceanu cerând rabinilor şi fruntaşilor comunităţii mozaice să încurajeze apropierea dintre evrei şi români, să-i îndemne pe israeliţi să frecventeze şcolile de stat, să-şi satisfacă serviciul militar şi să adopte portul autohto- 19 Până în Bucovina a făcut parte din Galiţia, mulţi evrei stabilindu-se aici în vremea războiului ruso-turc din Aşa se face că înla trecerea regiunii sub austrieci, în Bucovina se aflau aproximativ familii evreieşti.

Liviu Rotman, Şcoala israelito-românăBucureşti, Edit. Iar din toate mobilizare 1939 suisse anti aging mobilizare 1939 suisse anti aging nimic nu a fost respins de către evrei, pentru că nu păreau a le altera identitatea. Numai că prin îndepărtarea lui A. Cuza de la cârma României şi aducerea lui Carol I de Hohenzolern înacest trend de convieţuire amiabilă şi treptat integratoare va fi profund alterat, debutul constituindu-l dezbaterile pe tema Constituţiei, document care mobilizare 1939 suisse anti aging cele din urmă va statua excluderea evreilor de la drepturile cetăţeneşti, principiu valabil până la finele primei conflagraţii mondiale Sau mai concret, deşi evreii sunt toleraţi pe mai departe pentru consolidarea procesului modernizator, cu toate acestea sunt aproape cu totul excluşi de la beneficiile majore ale acestui fenomen.

Însă perioada dezbaterilor pe tema evreiască în decursul elaborării Constituţiei din a dus într-un fel la sistematizarea celor mai diverse argumente care să blocheze ascensiunea politică şi socială a evreilor în cadrul României, cu această ocazie structurându-se mai toată gama de atribute negative ce li se conferea şi care îi va însoţi pe viitor.

mobilizare 1939 suisse anti aging

Cu alte cuvinte, evreii devin de acum cauza tuturor problemelor economice şi sociale, iar mai apoi chiar şi spirituale, ideologice ale ţării. Aşa se face că, începând cuantisemitismul a contribuit şi la realizarea unor coeziuni de grup, îndeosebi în mediul universitar. Pentru că în dezvoltarea acestui puternic spirit comunitar, antisemitismul a fost un factor decisiv care a atras grupuri de tineri spre o nouă mişcare naţionalistă şi spre propovăduitorii ei.

Bunăoară, dezbaterile privind destinul României erau mereu transpuse în termeni politici şi raportate la dimensiunea etnică şi religioasă, dar şi la cea generaţională. În acest context, din ultimul pătrar al veacului XIX, antagonismul faţă de evrei a fost promovat şi teoretizat de o importantă direcţie a naţionalismului românesc, mitul naţional, cu componenta sa xenofobă şi antievreiască, consolidându-se ca un element dominant al vieţii noastre spirituale.

Nu întâmplător aflăm în cohorta antisemiţilor români nume cu mare rezonanţă culturală, din care trebuie să menţionăm pe Vasile Alecsandri, B. Xenopol, Vasile Conta, N. Istrati, N. Paulescu, N. Iorga, Mobilizare 1939 suisse anti aging Crainic, Octavian Goga ş. De altfel, nu putem disocia faptul că antisemitismul se dezvoltă la noi cam totodată cu evoluţia ascendentă a mediului intelectual. Nu întâmplător, şcoala publică în general şi universitatea românească au fost cele ce au mobilizare 1939 suisse anti aging, dezvoltat şi difuzat cel mai eficient xenofobia şi antisemitismul, iar nu lipsit de semnificaţie 21 Ibidem, p.

Antisemitismul universitar în România (1919 ... - Institutul de Istorie

Felicia Waldman, Bucureşti, V,p. Iorga şi A. Cuza pun bazele Alianţei Antisemite Universale, poate ca o replică întârziată la Alliance Israélite Universelle, care i-a iritat atât de mult pe români prin susţinerea emancipării evreilor de la noi.

În acest context, nu este de mirare faptul că de pe la finele veacului XIX studenţii români şi creştini căpătaseră un renume numai bun să înspăimânte pe orice evreu. Şi Emil Dorian îşi aminteşte cum se juca în curte, pe când avea ani, prinîn Bucureşti undeva, pe mobilizare 1939 suisse anti aging.

Moarte jidanilor! La fel în cazul profesorilor de învăţământ secundar, care în provincie constituiau veritabila elită intelectuală, din rândul lor fiind cooptaţi şi numeroşi jurnalişti locali, ei fiind în fapt educatorii celor care la 21 ani dobândeau dreptul la vot.

De altfel, avem de-a face cu un soi de paradox, profesorii fiind seduşi pe de o parte de ideile de stânga, dar şi de — în aparenţă contradictoriu — naţionalism, de creştinism, prea puţini fiind cei vehement şi argumentat atinşi de anticomunism.