SURSE, FUNCŢII ŞI DISFUNCŢII - PDF Descărcare gratuită

Biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire

Tunari nr. Şonea, Cosmin II. Bălăceanu, Rosalie 57 La realizarea acestei lucrări a colaborat Udrea P. Lavinia, Universitatea Valahia din Târgovişte c Copyright Toate drepturile prezentei ediţii sunt rezervate autorilor. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă, stocată sau transmisă indiferent prin ce formă, fără acordul prealabil scris al autorilor.

Citaţi această lucrare astfel: Dojană, N. Vitamine: surse, funcţii şi disfuncţii. Experienţele de hrănire a animalelor de laborator pe bază de alimente pure conţinând glucide, lipide, proteine şi apă în cantităţi corespunzătoare eşuaseră, conducând la ideea că alimentele naturale trebuie să conţină anumiţi factori alimentari pentru supravieţuirea normală a organismului.

ÎnEijkman fig.

biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire

Davis importanţa vitaminei A în creşterea animalelor Între şiSir Frederick Hopkins Marea Britanie, premiat Nobel în constată că hrănirea şobolanilor tineri cu lapte sintetic duce la îmbolnăvirea şi moartea acestora în timp ce adăugarea în raţie a 3 ml pe zi lapte proaspăt natural asigură creşterea normală.

Hopkins concluzionează că laptele natural trebuie să conţină unul sau mai mulţi factori accesorii factori esenţiali necesari şobolanului şi pe care acest animal nu-i poate sintetiza.

ÎnFunk, preluând experienţele lui Eijkman, izolează din coajă de orez o substanţă aminică în stare să vindece puii atinşi de polinevrită.

Pentru a arăta mai tânăr cu 18 ani, mască de față care strânge pielea, gel de semințe de in

El numeşte această substanţă vitamină. Funk are meritul de a fi înţeles importanţa acestei descope- 7 7 riri, subliniind relaţia dintre vitamina cojii de orez, factorii accesorii ai lui Hopkins, şi diverse alte substanţe capabile să vindece bolile prin carenţă alimentară, cum ar fi scorbutul, de exemplu.

Ulterior au fost identificate diferite alte substanţe care au primit biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire de vitamine, notate cu litere A factor de creştere; B factor antiberi-beric; C factor antiscorbutic; D factor antirahitic; E factor antisterilic; K factor anticoagulant etc.

Întrucât diferiţi factori izolaţi aparţineau aceluiaşi grup, aceştia au fost notaţi cu litera grupului respectiv căreia i-a fost adăugat un indice: B1 tiamina; B2 riboflavina; B6 piridoxina etc. De importanţa vitaminei A în creşterea animalelor sunt legate cercetările lui McCollum.

Între şi au fost identificate şi izolate în stare pură majoritatea vitaminelor biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire actualmente şi le-au fost acordate denumiri ştiinţifice tabelul 1. Tabelul 1. Anul şi sursa izolării biochimice, biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire stabilirii formulei chimice şi anul primei sinteze artificiale a principalelor vitamine [KolbVerwertung und Anwendung von Vitaminen bei Haustieren, Hoffmann La Roche, Leipzig, după W.

Friedrich, Handbuch der Vitamine. München ] Vitamina Anul izolării biochimice, sursa β-caroten Vitamina A Vitamina B1 Vitamina B2 Vitamina B6 Niacinamida Acidul pantotenic Biotina Acidul folic Vitamina B12 Vitamina C Vitamina D3 Vitamina E Vitamina K1din ulei de curmaldin crema antirid pentru tineri de ficat de peştedin tărâţe de orezdin albuş de oudin tărâţe de orezdin ficatdin ficatdin ficatdin ficatdin ficat biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire, din suc de citricedin ulei de ficat de peştedin ulei de germeni de grâudin lucernă Anul stabilirii structurii chimice Anul sintezei artificiale Nomenclatura vitaminelor Iniţial substanţele vitaminice au fost denumite cu termenul de factori.

Aceşti factori au fost apoi notaţi cu litere: vitamina A, vitamina B, vitamina C etc. MacCollum a fost cel care în lucrările sale din perioada a sistematizat vitaminele cu litere majuscule ale alfabetului latin, în ordinea descoperirii lor.

Dictionar Forestier PDF | PDF

Motivul pentru care seria denumirilor alfabetice sare de la litera E vitamina E direct la litera K vitamina K este acela că vitaminele F - J au fost resistematizate, 8 8 x fie datorită faptului că s-a dovedit că nu sunt vitamine, fie datorită faptului că au fost încadrate în alte grupuri vitaminice tabelul 2.

De exemplu, B9 este acidul folic, iar cinci dintre folaţi sunt clasificaţi în intervalul B11 până la B Alţi foşti compuşi au fost excluşi din grup din diferite motive: nu sunt biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire ca nutrienți cum ar fi vitamina B10 şi acidul p-aminobenzoicsunt inactivi, toxici, cu efecte neclasificabile în categoria vitaminelor, sau nu sunt recunoscuţi în general ca vitamine de către știință, cum ar fi compuşii alopaţi de tipul celor notaţi cu B21 biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire B22 de către unii practicanți naturopați.

A mai existat un complex vitaminic B notat cu litere de exemplu, Bm. Controversatul produs anticanceros laetril a fost la un moment dat notat B Numeroase substanţe au fost adăugate grupului vitaminic D, ajungându-se până la D7. Unii autori spun că ubiquinona, numită și coenzima Q10, este o vitamină; ubiquinona este produsă în cantități mici de organism, ca și vitamina D. La unele vitamine, în cadrul aceluiaşi indice numeric au fost formate subgrupe notate cu litere mici: de exemplu B12a, B12b, B12c.

Tabelul 2.

biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire

Nomenclatura unor vitamine declasificate după "B Vitamins". În acelaşi timp, literele F - J dar nu toate fuseseră deja atribuite altor substanţe considerate la acea vreme vitaminice, astfel încât atribuirea denumirii de vitamina K a fost cât se poate biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire schwarz stein anti îmbătrânire justificată.

În cazul biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire din grupul B, şirul denumirilor numerice a fost stabilit arbitrar. Şirul este întrerupt datorită 9 9 faptului că unele substanţe din grup au fost reclasificate sau eliminate ca nefiind vitamine.

Mai târziu, când vitaminelor le-a fost stabilite formula chimică şi proprietăţile fizico-chimice, acestora le-au fost atribuite denumiri biochimice, denumiri care câştigă din ce în ce mai mult teren, denumirile alfabetice sau cele numerice căpătând o conotaţie comună.

De exemplu, ergocalciferol pentru vitamina D2, colecalciferol pentru vitamin D3, tiamina pentru vitamina B1 etc. Alături de acestea mai sunt încă utilizate denumirile după efectele terapeutice: vitamină antiscorbutică vitamina Cvitamină antipelagroasă vitamina PPvitamină antisterilică vitamina E etc.

Clasificare Vitaminele sunt compuşi organici necesari în cantităţi foarte mici pentru funcţionarea normală a organismului animal. Un număr total de treisprezece vitamine sunt recunoscute până în prezent, clasificate în funcţie de solubilitatea în două grupuri: - vitamine hidrosolubile [vitamina C şi vitaminele grupului B: tiamina vitamina B1riboflavina vitamina B2niacina vitamina PPpiridoxina vitamina B6acidul pantotenic, biotina, folatul şi vitamina B12]; - vitamine liposolubile vitaminele A, D, E şi K.

Sunt incluşi în acest grup un număr de peste 50 carotenoizi care posedă diferite grade de activitate vitaminică A. Alte două substanţe, carnitina şi colina, au fost declasificate din grupul vitaminelor, dar pentru faptul că există controverse ele vor fi descrise în cadrul prezentei lucrări.

Câteva vitamine prezintă mai mulţi compuşi cu structură şi funcţii asemănătoare, cunoscuţi sub numele de vitameri.

Vitamerii au proprietăţi biologice asemănătoare, dar datorită micilor diferenţe structurale, ei prezintă diferite grade de potenţă biologică. Prin definiţie, vitaminele nu sunt sintetizate în organismul animal, acesta trebuind să le preia prin alimentaţie.

Dictionar Forestier PDF

Faptul este valabil pentru majoritatea vitaminelor, dar nu pentru toate. Este cazul vitaminei D sintetizată în piele prin expunere la radiaţii u. Cu puţine excepţii vitamina D şi vitamina Kvitaminele trebuiesc asigurate în furaje, organismul animal neputând să le sintetizeze în cantităţi corespunzăzoare.

Plantele pot sintetiza majoritatea vitaminelor servind astfel ca sursă primară pentru acestor substanţe nutritive esenţiale Proprietăţi fizice Cele mai importante proprietăţi fizice ale vitaminelor sunt cele privitoare la solubilitate şi la sensibilitate la căldură, agenţi oxidanţi, lumină şi radiaţii ionizante utilizate în conservarea alimentelor, tabelul 1.

Sensibilitatea vitaminelor la agenţi fizici şi chimici variază în funcţie de mediu şi diverşi alţi factori. Astfel, vitamina C rezistă mai bine la fierbere în absenţa oxigenului, vitamina A se oxidează mai rapid în prezenţa luminii, vitamina B1 este mai sensibilă la căldură în mediu alcalin decât în mediu acid, aceeaşi sensibilitate prezentând vitamina C la oxidare. Niacina și biotina sunt relativ stabile, dar celelalte vitamine solubile în apă sunt labile în diferite proporții și în condiții diferite.

Riboflavina este o binecunoscută vitamină raft plastic baie sensibilitatea sa la lumină Proprietăţi fiziologice Vitaminele prezintă proprietăţi fiziologice care la fac capabile să îndeplinească o gamă largă de roluri şi funcţii în organismul animal.

Cele mai tipice dintre proprietăţile fiziologice ale vitaminelor sunt următoarele: 11 11 Tabelul 1.

Sensibilitatea vitaminelor la acţiunea principalilor factori distructivi după Vuillaume, Biochimie des vitamines, Lumină vizibilă şi u.

Acest ultim punct ilustrează caracterul relativ al noţiunii de vitamină. Aceeaşi substanţă poate fi vitamină pentru o specie de animale şi poate să nu se comporte ca vitamină pentru o altă specie vitamina C este necesară în alimentaţia omului şi a unor specii de animale, dar nu este necesară în alimentaţia altor specii de animale, care o pot sintetiza. Anumite vitamine, deşi nu sunt sintetizate de organismul animal, de asemenea nu este necesar să fie conţinute în alimentaţie.

Este cazul vitaminei K la mamifere şi al vitaminelor din grupul B la erbivore. Aceste vitamine sunt sintetizate de microflora intestinală, fapt evidenţiabil la animalele axenice libere de germeni microbieni care sunt sensibile la un regim alimentar carenţat în aceste vitamine. O altă particularitate o constituie niacina, care poate fi sintetizată in vivo pornind de la un precursor imediat, L-triptofan.

SURSE, FUNCŢII ŞI DISFUNCŢII

Plantele verzi sintetizează majoritatea vitaminelor, servind astfel ca surse primare ale acestor esenţiale din dietă Necesarul de vitamine O parte dintre vitamine sunt sintetizate de organismul animal. Cea mai mare parte a vitaminelor însă nu sunt sintetizate de organismul animal, acesta trebuind să le primească prin hrană.

Situaţia este însă ceva mai nuanţată. Astfel, vitamina D 12 12 x poate fi sintetizată pornind de la un intermediar corespunzător, în pielea expusă adecvat la radiaţii u.

biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire

Plantele sunt capabile să sintetizeze cea mai mare parte a biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire servind astfel ca sursă primară. Există un necesar teoretic şi un necesar practic de vitamine al animalelor. Necesarul teoretic de vitamine este doza cea mai mică de vitamine care asigură funcţionarea normală a organismului animal în condiţii experimentale definite.

Condiţiile experimentale în special testele de apreciere a carenţei trebuie riguros precizate. Sunt recunoscute carenţe totale avitaminoze şi carenţe parţiale hipovitaminozeale căror semne clinice sunt mult mai discrete.

SURSE, FUNCŢII ŞI DISFUNCŢII

Necesarul teoretic este influenţat de numeroşi factori vezi mai jos. Acest necesar variază cu specia, iar în cadrul speciei cu categoria de vârstă, starea fiziologică etc.

biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire

Astfel, pentru fiecare specie, vârstă şi stare fiziologică se calculează un necesar practic, care ţine cont de eventualii factori de variaţie. Există şi o limită superioară a necesarului de vitamine. Excesul de vitamine, în special vitamine liposolubile, determină tulburări funcţionale cunoscute sub numele de hipervitaminoze. Un exemplu este cel al hipervitaminozei D, care determină fenomene de osificare a arterelor şi a altor organe prin depunerea unor cantităţi mari de calciu în peretele sau pe suprafaţa acestora Factori de variaţie a necesarului de vitamine Vârsta animalelor Animalele tinere au în general cerinţe vitaminice mai ridicate decât cele adulte.

În schimb, la vârste înaintate, cerinţele vitaminice pot fi mai ridicate, un exemplu constituindu-l cerinţele în vitamine C, Biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire şi B Natura florei digestive Când microorganismele tubului digestiv utilizează o vitamină ca factor de creştere, necesarul în acea vitamină sporeşte.

Manual Psihopatologie Final | PDF

Invers, există numeroase specii microbiene intestinale care sintetizează vitamine reducând sau suprimând necesarul exogen prin alimentaţie. Acesta este cazul vitaminelor din grupul B şi al vitaminei K sintetizate în rumen şi în intestinul gros al mamiferelor.

Vitaminele sintetizate în ultima porţiune a intestinului nu sunt absorbite în totalitate, astfel că ele nu modifică semnificativ necesarul exogen cazul ecvinelor, a căror floră intestinală există atât în cecum, cât şi în colon.

Administrarea pe cale digestivă a antibioticelor duce la distrugerea florei saprofite intestinale, reducând sau supri-mând sintezele vitaminice digestive, ceea ce duce la creşterea necesarului vitaminic exogen. Starea de sănătate Unele stări patologice îngreunează sau blochează absorbţia intestinală a vitaminelor ducând la creşterea cerinţelor.

Manual Psihopatologie Final

Astfel, afecţiunile hepatice care diminuează secreţia de bilă reduc absorbţia vitaminelor liposolubile; infecţiile bacteriene şi 13 13 parazitozele tubului digestiv coccidioze la păsări afectează mucoasa intestinală reducând absorbţia tuturor vitaminelor.

Compoziţia energetică a raţiei alimentare Raţiile bogate în glucide cresc necesarul în vitamina B1. Raţiile bogate în lipide şi acizi graşi nesaturaţi cresc necesarul în vitamina E. Cantitatea crescută de proteine din hrană creşte necesarul de vitamine A şi B6 şi scade necesarul de vitamine B2 şi E. O altă relaţie există între seleniu şi vitamina E: raţiile sărace în seleniu cresc necesarul în vitamina E. Interrelaţiile vitaminice Prezenţa unei vitamine în exces poate exercita o acţiune vicariantă asupra altor vitamine sau din contră, să crească necesarul în alte vitamine.

Во всяком случае, не. - Боюсь, что я согласна я тобой, - ответила Николь. - Но не хочу говорить этого остальным. быть может, следует еще раз спросить у Арчи. - Он попытается уклониться от ответа, как было поначалу.

Astfel, excesul de vitamină C reduce necesarul în vitamine B1 şi B2; o acţiune compensatoare există între biotină şi acidul pantotenic. Invers, un exces de vitamină B1 creşte necesarul în vitaminele B2 şi PP. Vitaminele C şi D trebuie să fie în echilibru pentru a asigura o bună osificare: excesul uneia dintre aceste vitamine antrenează creşterea cerinţelor pentru cealaltă.

biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire

Prezenţa antivitaminelor Există substanţe naturale sau sintetice cu acţiune exact opusă vitaminelor, în sensul că administrarea lor provoacă simptome asemănătoare carenţelor vitaminice corespunzătoare.

Antivitaminele fac parte din grupul mai mare ale antimetaboliţilor, grup care înglobează toate substanţele care se opun funcţionării normale a unui metabolism. Antagonismul prin distrugerea vitaminei ÎnBateman a constatat că şobolanii care primesc o hrană bazată pe albuş de ou crud prezintă o boală care a fost numită boala albuşului biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire ou.

Către anulEakin et al. După descoperirea biotinei s-a putut constata că administrarea acestei substanţe previne boala. De fapt, avidina se comportă ca o anti-biotină formând cu biotina un complex stabil, inactiv biologic. Un alt mecanism de inactivare a vitaminelor este cel care intervine în boala descrisă sub numele de paralizia lui Chastek întâlnită la vulpile argintii hrănite pe bază de peşte crud. Această boală este comparabilă cu o carenţă în vitamina B1 tiamina.

Ea se datorează prezenţei în viscerele peştilor a unei diastaze denumită tiaminază capabilă de a scinda hidrolitic molecula de tiamină, provocând semne carenţiale. Această diastază poate fi distrusă prin căldură.

Activitatea unor vitamine poate fi blocată prin formarea de combinaţii chimice: izoniazida izonicotinil-hidrazida, medicament antituberculos poate reacţiona cu 14 14 x aldehide cum ar fi piridoxalul vitamina B6 formând o hidrazonă lipsită de activitate vitaminică.

Antagonismul prin competiţie Un exemplu de antagonism vitaminic prin competiţie a fost furnizat de Link în anul Link a constatat că dicumarina substanţă care se formează pornind de la două molecule de oxicumarină are efecte opuse vitaminei K, glicopeptide serice anti-îmbătrânire denumită şi antivitamină K.

În organism, dicumarina în exces intră în competiţie cu vitamina K inhibând acţiunea acesteia: procesul enzimatic de formare a protrombinei.

  1. У нас мало времени, - произнесла Кэти торопливо, переговорив немного о семье.
  2. Crema de zi spf 50
  3. Сюда .
  4. Terapii regenerative celulare anti-imbatranire
  5. В отчаянии завопил Макс при первом виде крови.

Dicumarina are structură moleculară analoagă vitaminei K. Pe baza analogiei structurale au fost identificaţi numeroşi antimetaboliţi vitaminici, adică antivitamine: - piritiamina şi oxitiamina sunt anti-tiamine antivitamine B1 ; - izoriboflavina, diclorriboflavina şi galactoflavina sunt anti-vitamine B2; - dezoxi-4 piridoxina este anti-piridoxină antivitamină B6 ; - biotinsulfona este anti-biotină; - aminopterina, acidul p-amino-salicilic, acidul p-amino-fenilarsinic, sulfanilamida sunt antivitamine anti-acid folic; - pantoiltaurina şi fenilpantetona sunt antivitamine anti-acid pantotenic.

Majoritatea acestor antimetaboliţi se comportă ca atare numai pentru unele microorganisme, nu şi pentru organisme superioare. Astfel de antivitamine sunt utilizate în lupta contra microbilor patogeni.

SURSE, FUNCŢII ŞI DISFUNCŢII - PDF Descărcare gratuită

Exemplul clasic este cel al sulfamidelor. ÎnWoods a arătat că sulfanilamida este o antivitamină a acidului paminobenzoic, asimilat ca factor de creştere de grup B, el însuşi intrând în compoziţia moleculei de acid folic, alt factor de creştere şi vitamină din grupul B. Analogia structurală între sulfanilamidă şi acidul p-aminobenzoic este flagrantă şi explică efectul terapeutic al acesteia precum şi al altor medicamente cu structură asemănătoare, cum ar fi acidul p-aminosalicilic sau acidul p-aminofenilarsinic.

  • SURSE, FUNCŢII ŞI DISFUNCŢII - PDF Descărcare gratuită
  • Патрик глядел на них снаружи.
  • Ser anti-îmbătrânire de top

Un alt exempu de antagonism este cel dintre vitamina A şi vitamina D: cele două vitamine intră în competiţie la nivel de absorbţie intestinală, asftel încât se recomandă ca aceste două vitamine să nu fie asociate în acelaşi premix. Analogii structurali ai acidului pantotenic se comportă ca antivitamine faţă de Streptobacterium plantarum. Administrarea de Amprolium medicament anticoccidian în doze mari provoacă apariţia semnelor de avitaminoză B1 şi invers, administrarea simultană de vitamină B1 tiamină diminuează efectul anticoccidian al Amproliumului.

Proprietăţile antivitaminice ale Biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire sunt datorate analogiei sale structurale cu vitamina B Stabilitate şi biodisponibilitate Menţinerea stabilităţii biochimice şi funcţionale a vitaminelor reprezintă un obiectiv permanent al specialiştilor în domeniu. Pierderile suferite prin procesare şi depozitare depind de condiţii cum ar fi ph-ul, temperatura şi umiditatea.

Niacina şi 15 15 biotina sunt relativ stabile dar alte vitamine hidrosolubile au grade de sensibilitate diferite vis à vis de condiţiile de procesare sau depozitare. Riboflavina este foarte sensibilă la acţiunea luminii.

În timpul procesării, vitaminele hidrosolubile sunt eliberate în mediul apos dar nu sunt pierdute dacă acest mediu apos este ulterior ingerat de animal.

În cazul vitaminei C, tratamentul termic rapid, cum ar fi pasteurizarea, serveşte la conservarea vitaminei prin inactivarea enzimelor care favorizează oxidarea acidului ascorbic. Termenul de biodisponibilitate, aşa cum este el aplicat vitaminelor în nutriţia animală, se referă la procentul din vitamina ingerată care este absorbit şi utilizat de organismul animal.

Termenul de utilizare include transportul vitaminei absorbite în țesuturi, absorbția biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire și soarta ulterioară a vitaminei.

Vitamina poate fi transformată într-o formă care poate îndeplini o anumită funcție biochimică. Alternativ, vitamina poate fi metabolizată în interiorul celulei într-o formă nefuncțională, ulterior fiind excretată, sau stocată în celulă pentru utilizare ulterioară. Orice biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire a biodisponibilităţii trebuie formulată contextual. Biodisponibilitatea nu trebuie confundată cu stabilitatea nutritivă.

Relaţiile dintre disciplinele psihologice după C.

În timp ce procesarea nutreţurilor poate duce la pierderea unei cantităţi de vitamină labilă, disponibilitatea cantităţii rămase nu este biogeneza schwarz stein anti îmbătrânire modificată. Biodisponibilitatea este influenţată de o gamă variată de factori și, prin urmare, cantitatea de vitamină biodisponibilă într-o dietă poate varia considerabil.

Absorbția unei vitamine depinde de problema pliurilor nazolabiale chimică și starea fizică în care există vitamina în cadrul nutreţului care o conţine.